Anno, din experiența mea, am impresia că bebelușii pe care îi pui în pătuț și care adorm singuri sunt cu adevărat o minoritate. Ce poate face o mamă când are acasă un mic insomniac?
Cel mai important și esențial este ca mama să fie liniștită. Chiar dacă pare imposibil, încercați să găsiți în fiecare zi treizeci de minute pentru voi, în care să nu faceți nimic, să nu vă gândiți la nimic și pur și simplu să vă bucurați frumos de acel timp. De asemenea, este important să nu vă învinovățiți și să nu percepeți situația voastră ca pe un eșec. Este normal ca copiii să nu doarmă așa cum ne-am imagina sau așa cum o facem noi. Părinții sunt întotdeauna încurajați când află că trezitul este un mecanism de apărare pentru copii. Totuși, dacă bebelușul nu vrea deloc să doarmă, fie ziua, fie noaptea, sau se trezește în fiecare oră noaptea, este necesar să consultați un specialist — pediatru sau consultant în somn. La Isla-Grace ne învață că nu există nicio problemă de somn, ci în spatele trezirilor stă ceva mai profund, fie un traumatism, fie o problemă de sănătate. Nu vreau să sperii mamele, poate fi și o durere de burtică cauzată de un aliment nou, reflux silențios, frenul sublingual scurt și altele. Așadar, ca să rezum, calmați-vă, faceți-vă timp pentru voi, fiți atenți la bebelușul vostru și răspundeți nevoilor lui. Și dacă nu sunteți sigure, apelați la un specialist. Suntem aici pentru asta.

Care credeți că sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții în legătură cu somnul copiilor?
Cea mai mare greșeală o face societatea noastră, nu părinții. Pentru mine este aproape nebunesc cât de mult este suprimat instinctul natural matern și patern și mă bucur că se vorbește tot mai mult despre asta și că părinții încep să primească sprijin. Societatea ne oferă anumite modele, ne spune ce trebuie și ce nu trebuie să facem și cum este corect. Dar în parenting fiecare ar trebui să fie încrezător în sine, să aibă încredere în sine și, mai ales, să se bazeze pe intuiția sa. Acest lucru lipsește multor părinți, dar nu cred că este vina lor. În prezent, ne aflăm într-un anumit conflict generațional în ceea ce privește creșterea copiilor, iar acest lucru este, desigur, legat și de somn. Mulți părinți primesc sfaturi de la propriii părinți și bunici, care nu le convin. Pe de altă parte, nu ar trebui să le ținem asta împotrivă, deoarece ei nu aveau atâtea cunoștințe ca noi. Existau una sau două cărți despre antrenamentul somnului și puține mame le-au citit. Majoritatea au întrebat mama sau pediatrul, iar atunci totul era organizat diferit. Aici aș recomanda părinților să nu se lupte împotriva acestui lucru, să-l ia ca pe ceva prin care părinții noștri vor să ne ajute, să discute cu ei despre cum stau lucrurile acum și să încerce să se respecte reciproc. Aveți încredere în voi, mămici și tătici, veți vedea cum va fi mult mai ușor să respirați în parenting!

Ce influențează somnul bebelușilor?
Sunt cu adevărat mulți factori, dar vă pot liniști, deoarece majoritatea dintre ei sunt controlați de părinți în mod absolut natural și instinctiv. Doar uneori apare o îndoială, o prietenă dă un sfat, mama dă un sfat, soacra are multe obiecții și apoi încep experimente care, de fapt, nu duc nicăieri. Pe primul loc este bunăstarea emoțională, deoarece prin aceasta influențați emoțiile bebelușului. Somnul influențează și starea de sănătate a copilului. Apoi este temperamentul bebelușului, dar și al îngrijitorului său, cel mai frecvent mama. Se întâmplă adesea ca un copil să aibă un temperament complet diferit de cel al mamei și apare un fel de conflict. De aceea este important să știm ce temperament are copilul și cum putem lucra cu el pentru a-l înțelege ca părinți. Un alt factor sunt reperele de dezvoltare, în timpul cărora adesea apare regresia somnului. Somnul este influențat și de sarcină și de naștere, precum și de traumele asociate acestora. Și, desigur, este important și regimul zilnic și rutinele, alăptarea/hrănirea și, mai târziu, diversificarea și alimentația, mediul de somn, stilul de viață al părinților și educația lor, modelele și multe altele.

Ați menționat reperele de dezvoltare. Cum evoluează, în general, somnul copilului în primul an de viață?
În primul an, cei mai mici dintre noi trec printr-o perioadă cu adevărat solicitantă. Se dezvoltă tot ce vă puteți imagina, iar odihna nu face excepție. Întotdeauna spun că nu aș vrea să repet această etapă și sunt recunoscătoare că natura a făcut în așa fel încât să nu ne amintim practic primii trei ani de viață, deși toate evenimentele din această perioadă sunt stocate și ne influențează în viața de adult. Până la un an, copilul trece prin cinci regresii de somn — sau mai degrabă progrese, deoarece este o dezvoltare dorită prin care trece fiecare copil. Apar și puseurile de creștere, iar primii dințișori încep să iasă. Bebelușul începe să mănânce alimente noi. Schimbarea somnului vine și odată cu reperele de dezvoltare, astfel că se întâmplă simultan cu rostogolirea pe burtă, târârea, mersul de-a bușilea, mersul pe jos și așa mai departe. În somn intervine adesea și anxietatea de separare, deoarece copiii au nevoie de mai multă apropiere și sprijin din partea părinților. Acesta este adesea momentul în care se mută în patul părinților. Somnul se dezvoltă împreună cu toate aceste schimbări din dezvoltarea generală. În primele trei-patru luni de viață, bebelușul are un ciclu de somn diferit față de cel după a doua regresie, ceea ce este foarte important din punct de vedere al dezvoltării, deoarece copiii încep să doarmă asemănător adulților. Adesea au nevoie să li se schimbe modul de adormire, uneori chiar și mediul de somn. Nu vă voi minți, este o perioadă intensă pentru ei, dar nu trebuie să o suferiți, o puteți și savura.

Ați menționat mutarea copilului în patul părinților. Ce părere aveți despre somnul bebelușului în pat cu părinții?
Somnul bebelușului cu mama sa este complet natural pentru el. Când în anul 1990 oamenii de știință au început să efectueze cercetări privind somnul sigur, au ajuns la concluzia că somnul comun este periculos. Atunci, în SUA, Canada și în multe alte părți ale lumii, s-au desfășurat campanii uriașe împotriva somnului comun, de exemplu sub forma unor panouri publicitare, unde un copil dormea cu un cuțit de carne și era menționat că somnul comun reprezintă același pericol. Totuși, aceste cercetări nu au luat în considerare alte riscuri asociate cu somnul comun, cum ar fi alcoolul, drogurile, fumatul, obezitatea și altele. Prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească dacă periculos este cu adevărat somnul comun sau somnul comun cu un părinte aflat sub influență. Niciodată nu a fost confirmat oficial că somnul comun, respectând toate regulile de siguranță, este periculos. Cele mai recente cercetări arată cât de benefic este somnul comun pentru copil în construirea legăturilor afective, în sentimentul de siguranță și cum poate influența comportamentul său în viața adultă. Pentru mamele care alăptează, este adesea o eliberare de la trezitul constant pentru a merge la pătuț și astfel o ușurare și un odihnă mai bună. În fiecare zi văd pe rețelele sociale pătuțuri de copii supraîncărcate și mereu mă gândesc că acel bebeluș ar fi mai în siguranță cu mama în pat. Eu sunt, așadar, pentru somnul comun, dar numai în cazul în care este convenabil pentru toți membrii familiei și este sigur.

Despre Anna

Anna Růžičková este consultantă în somnul copiilor până la patru ani. Ea însăși are un fiu de un an, pe nume Jakub. În ultimul an, a studiat intens somnul copiilor și, în același timp, ajută părinții, fie prin intermediul contului de Instagram @spanekmiminek sau prin consultări individuale. În prezent, scrie prima sa carte despre somn și, în concediul de maternitate, îi place să se relaxeze citind cărți sau chiar scriind articole pentru părinți.